Energy Report

Divergențele dintre guvernul României și KazMunaiGas, acționarul Rompetrol, par a se fi stins definitiv după ce ieri guvernul României a adoptat Memorandumul semnat cu kazahii prin Hotărâre de Guvern.

Soluția îi fusese sugerată guvernului atât de președintele Traian Băsescu, cât și de Curtea Constituțională, care declarase neconstituțională legea de adoptare a Ordonanței de Urgență care aproba Memorandumul.

"Vreau să dăm un semnal foarte clar că vrem să salvăm investițiile în România, chiar şi când acestea sunt victime ale bătăliilor politice, să salvăm locurile de muncă şi că, pentru Guvernul acesta, cei care investesc bani în România, care plătesc taxe şi creează locuri de muncă sunt parteneri. Nu cred că e nimic rău să spun asta, toţi cei care investesc bani, care plătesc taxe corect şi fac locuri de muncă trebuie sprijiniţi de către acest Guvern, indiferent că e vorba de cea mai mare companie din România sau de cea mai mică. Acesta este mesajul pe care vreau să-l dăm prin decizia de astăzi", a spus Ponta la începutul ședinței de guvern.

Statul român primește 200 de milioane de dolari și rămâne acționar la Rompetrol cu 18%

În urma aplicării memorandumului semnat, Statul român se alege cu 200 de milioane de dolari, va rămâne acționat cu 18% în companie și va deține o participație de 20% dintr-un viitor fond de investiții care ar urma să fie creat de compania kazahă (ce va deține 80%).

Pe pachetul de 26,6959% pe care urmează să-l vândă kazahilor, care la momentul negocierii memorandumului valora 130 de milioane de dolari, statul român va încasa 175 de milioane de dolari. Diferența de 25 de milioane reprezintă prima convenită de către părți pentru dobândirea de către grupul Rompetrol a majorității absolute de vot la Rompetrol Rafinare, care îi va permite, potrivit legii 31/1990 a societăților comerciale, să adopte orice decizie în legătură cu această companie. Întreaga sumă urmează a fi plătită într-o singură tranșă către OPSPI.

Rompetrol își păstrează dreptul de preferință la cumpărarea pachetului de 18% deținut de statul român

În plus, statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. La rândul său, Rompetrol Group s-a angajat să nu reducă sau să dilueze participația de 18% a statului român prin majorarea capitalului social, prin operațiuni de vânzare cumpărare sau prin orice altă metodă. 

Chiar dacă "documentarul" care a însoțit proiectul de lege în Guvern susține că "după expirarea perioadei de trei ani Guvernul va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea participației de 18%", potrivit Memorandumului, Rompetrol va continua să dețină un drept de preferință la cumpărarea pachetului, conform prevederilor OUG 118/2003. Compania s-a declarat dispusă să participe în cadrul oricărei proceduri de privatizare prin care OPSPI va vinde pachetul de 18% (sau parte din el) și "să ofere un preț care reflectă valoarea justă a respectivelor acțiuni, valoare ce urmează a fi determinată  la momentul vânzării".

În 2003, Guvernul a transformat în obligațiuni cu o maturitate de şapte ani restanțele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalități.

Scadența răscumpărării obligațiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligațiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligațiuni este de peste 250 milioane dolari.

Grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, are 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare. În urma conversiei obligațiunilor, statul român, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acționar al Rompetrol Rafinare, cu o participație de 44,69%, respectiv 19,7 miliarde de acțiuni.

Fondul de un miliard de dolari va fi finanțat de Rompetrol cu 150 de milioane, iar statul român nu va participa inițial la distribuirea profitului

Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui și un Fond având ca obiect realizarea de investiții în proiecte energetice în România. Finanțarea acestuia va fi asigurată de Rompetrol, însă ea nu va fi de un miliard, ci de 150 de milioane de dolari. Din capitalizarea de 150 milioane dolari, contribuția statului roman, în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către compania deținută de kazahi. 

Fondul va atrage investiții suplimentare de la terți pentru finanțarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii-capital propriu de maxim 4:1. La fel ca în cazul pachetului de 18% de la Rompetrol, statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al Fondului pentru o perioadă de minim 5 ani, perioada în care nu va avea loc nici o reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

La fel ca în cazul participației de 18%, Rompetrol Group va avea un drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de statul român în Fond. Proiectele vor fi selectate de Rompetrol, "în baza unor considerente economice solide". Durata investiționala va fi de până la șapte ani : pana la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiții de aproximativ un miliard de dolari, "în funcție de condițiile pieței".

Statul roman va avea drept de veto numai în aprobarea acelor proiecte care implică riscuri din punct de vedere al securității  naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului României.

Orice distribuire de profit se va efectua numai în favoarea Rompetrol Group până La momentul la care compania recuperează 100% din investiția sa de capital (adică 150 milioane de dolari dolari). După aceea, profitul va fi distribuit către statul roman și Rompetrol, proporțional cu participația fiecăruia.

Telenovela dintre Rompetrol și instituțiile statului român a ajuns la un nou sezon, care a debutat cu decizia Curții Costituționale de a declara neconstituțională modalitatea de adoptare legislativă a Memorandumului dintre guvern și reprezentanții KazMunaiGas. Guvernul Ponta a decis să aprobe Memorandumul prin lege.

KazMunaiGas a ripostat astăzi, anunțând sistarea programului de investiții de 350 de milioane de dolari, care urma să genereze, potrivit grupului Rompetrol, 2.000 de noi locuri de muncă.

"Nu vom mai face nici o investiţie în România dacă memorandumul nu va fi aplicat, dacă nu există un semnal clar că investiţiile noastre sunt în siguranţă aici" a declarat azi Azamat Zhangulov, vicepreședinte al grupului Rompetrol, citat de Economica.net.

Compania a blocat şi plata celor 200 de milioane de dolari, bani care ar fi urmat să fie plătiţi României pentru răscumpărarea celor 28% din acţiunile rafinăriei Petromidia, prevedere care făcea obiectul memorandumnului. "Avem banii în trezorerie, putem plăti imediat ce memorandumul intră în vigoare" a declarat Zhangulov.

Oficialul grupului petrolier a ţinut să precizeze că memorandumul este în vigoare, decizia Curţii Constituţionale referindu-se la mai mult la "distribuţia puterii între instituţiile din România" şi "nu are legătură cu înţelegerea noastră cu Guvernul" a declarat Zhagulov.

Cele 350 de milioane de dolari erau alocate investiţiilor în extinderea reţelei de benzinării din România şi construcţiei unei centrale electrice noi, de cogenerare, la Midia.

Rompetrol, victimă a războiului dintre Palate?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că memorandumul cu Rompetrol rămâne valabil, în condiţiile în care Preşedinţia nu l-a atacat la CC pe fond, el arătând că premierul Victor Ponta va trebui să şi-l asume prin HG, "dacă simte nevoia".

"Preşedinţia, neatacând pe fond conţinutul memorandumului, el rămâne valabil. Numai că domnul prim-ministru va trebuie să şi-l asume cu toţi cei 400 de milioane de dolari care i-a făcut cadou companiei Rompetrol, va trebuie să şi-l asume prin Hotărâre de Guvern dacă simte nevoia. Dacă nu, rămâne cu memorandumul şi-l pune în aplicare. Că asta l-ar putea feri, acolo nu a semnat. A semnat cel de la OSPI pe care l-a pus să semneze şi el a scăpat de semnătură", a spus Băsescu, citat de Mediafax.

El l-a acuzat pe premierul Victor Ponta de faptul că a vrut "să o rezolve cu Parlamentul", dar "nu a mers".

"Exact ca la Roşia Montană. Vrea să se acopere neasumându-şi responsabilitatea pentru acţiuni guvernamentale clare, fără echivoc. Aici problema nu e că are cineva ceva cu premierul, să fie supărat că nu-şi asumă răspunderea. Problema e ce facem în relaţia Executiv-Parlament? Dacă problemele Executivului le dăm Parlamentului să le transforme în lege, cum mai controlează Parlamentul Executivul? Este un conflict major constituţional peste care nu se poate trece", a spus Băsescu.

Şeful statului a precizat că el nu a atacat la CCR decât tangenţial conţintul memorandumului. El a spus că pe conţinut, memorandumul a fost atacat la Curte de un grup de parlamentari în luna iunie.

Băsescu a spus că "atacul" său la Curte, în afară de câteva observaţii tehnice pe conţinutul memorandumului, a vizat, pe fond, tratametul egal care trebuie aplicat persoanelor şi companiilor în România.

"Nu poţi pentru Chevron să nu duci legea în Parlament când ai aprobat exploatarea gazelor de şist, explorare şi exploatare, iar pentru Rompetrol să o duci. Asta e în primul rând. Al doilea element atacat a fost amestecul puterii legislative în competenţele puterii executive", a spus Băsescu.

El a precizat că acordurile şi memorandumurile între un agent economic şi Guvern sunt responsabilitatea Guvernului.

"Dacă vom crea precedentul în care pentru un memorandum un agent economic trebuie să obţină o lege, facem din parlamentari negociatori cu respectiva companie, ceea ce nu poate funcţiona în nicio democraţie. Era un amestec de competenţe între Guvern şi Legislativ. Acesta e motivul pentru care Curtea a respins Legea de aprobare a memorandumului", a spus Băsescu.

Decizia CC de neconstituţiuonalitate a Legii de aprobare a Memorandumului dintre stat şi Rompetrol este un semnal prost pentru investitori, a afirmat premierul Ponta, care nu a putut preciza dacă memorandumul rămâne în vigoare, dar a spus că se pot pierde locuri de muncă şi venituri la buget.

Chiar dacă se plâng de modificarea legislației cu privire la sprijinirea producției de energie regenerabilă, companiile care activează pe această piață în România par a fi dispuse să își continue dezvoltarea. Ultimul exemplu, GDF Suez, care deși își lichidează la nivel global business-uri  "verzi" de aproximativ 600 de milioane de euro, în România face majorare de capital.

Ziarul Financiar susține că GDF SUEZ Energy România, parte a gru­pului franco-belgian GDF SUEZ, a majorat cu 150 milioa­ne de lei (34 milioane de euro), la 154 milioane de lei, capitalul social al dezvoltatorului de parcuri eoliene Alizeu Eolian din Buzău, pe care l-a cumpărat anul trecut.

Agerpres prezintă un interviu cu însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, care afirmă că "poziția geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-și extinde și consolida pozițiile pe piața energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naționale KazMunaiGas, deține deja o cotă semnificativă pe piețele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia și Franța, datorită faptului că principalele sale instalații de producție, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă și profitabilă propunere".  

Economica.net traduce mesajul oficialului kazah: Dacă se rezolvă „subiectul Rompetrol“, Kazahstanul va crește investițiile în România, bazându-se pe afirmațiile acestuia potrivit cărora, deși subiectul "creanței" Rompetrol "este un subiect pur comercial definit de cererile pieței", "odată rezolvat, va fi deschisă poarta pentru noi investiții. Este o așa-numită situație de win-win. Nimeni nu pierde, toți câștigă".

Aceeași agenție de presă, Agerpres anunță că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a încheiat un act adițional la acordul cu OMV Petrom și ExxonMobil pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, pentru ca lucrările de explorare să fie urgentate, a declarat Gheorghe Duțu, președintele ANRM. 'Guvernul a aprobat acest act adițional în ultima ședință (din 30 iulie - n.r.). Actul adițional a fost încheiat la solicitarea celor de la Petrom', a spus Duțu. 

Dacă Exxon vrea să urgenteze investițiile, potrivit Mediafax, Chevron, a doua mare companie energetică la nivel mondial după capitalizarea de piață, a înregistrat un declin de 26% al profitului net în trimestrul doi, cel mai amplu din ultimii patru ani, la 5,37 miliarde dolari, și a ratat așteptările analiștilor din cauza scăderii prețurilor și producției, așa cum scria Energy Report încă de săptămâna trecută.

Tot Mediafax anunță că fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru a fost reținut, astăzi, de procurorii constănțeni, alături de mai multe persoane, fiind suspectat de furt de produse petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani, potrivit unor surse judiciare. Gabriel Bivolaru și celelalte persoane suspectate în acest caz au fost prinși de polițiștii din Constanța în noaptea de dumincă spre luni, în urma unui flagrant, pentru oprirea lor oamenii legii trăgând mai multe focuri de armă, au spus sursele citate.

În România, carierele în funcții publice par a depinde nu numai de relațiile tehnocraților cu politicul, ci și de cele cu serviciile secrete. Vineri 12 iulie, la numai o zi după ce a acordat un interviu publicației Gândul (interviu care, deși a fost luat joi, 11 iulie, a fost publicat de-abia luni, 15 iulie), în care confirma informațiile publicate de redactorii Energy Report încă de acum un an și patru luni, potrivit cărora negocierile cu Rompetrol au fost purtate pe vremea guvernului Boc de celebrul "doi și un sfert" (DGIPI), directorul Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrașcu, a fost înlocuit din funcție și mutat "disciplinar" la Departamentul Energiei. Singura întrebare este: a fost acesta promovat pe linie politică sau a fost sancționat pe linie de servicii secrete?

"Nu cred că mai era timp de așteptat. Pentru că negocierile începuseră de pe vremea Guvernului Boc. Numai că în vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu mă întrebați de ce și care-i logica. Așa a fost aprobat un memorandum în Guvern, iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne. (…) în timpul negocierilor (OPSPI cu Rompetrol - n.r.), în desele pauze, pentru că negocierile s-au întins dincolo de miezul nopții mai multe zile, mai stai la o cafea, la o țigară și (oficialii Rompetrol - n.r.) spuneau prin ce presiuni au trecut: amenințări cu procuratura, că o să-i salte procuratura, că o să-i ducă la DNA, că vor fi arestați", declara joi Dumitrașcu în interviul acordat Gândul, confirmând informațiile cuprinse într-un articol mai vechi publicat de redactorii Energy Report.

Pe 2 aprilie 2012, aceștia susțineau că, potrivit unor surse guvernamentale, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale a fost făcută prin adoptarea în guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar foștii miniștri ai guvernului Boc. În plus, conform acelorași surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igaș, a mandatat Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI) sa se ocupe de respectivele negocieri. Reprezentanții DGIPI identificaseră o soluție de “recuperare” a datoriilor. Era redactat și un acord în limba engleză pe aceasta temă, prin care se prevedea ca acționarul principal, KazMunaiGas să achite o treime din sumă până la o dată nespecificată, iar pentru celelalte doua treimi din datorie să participe la licitații publice (și să le câștige, evident), urmând ca instituțiile de stat beneficiare să achite prețul fără acciza aferentă. În plus, soluția DGIPI avea nevoie și de acordul mai multor instituții, printre care Ministerul Justiției și al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor, au refuzat să semneze un document care încălca legislația națională și cea europeană, prin organizarea de licitații trucate.

Interviul acordat de Dumitrașcu nu putea rămâne fără efecte. Drept urmare, astăzi, Ziarul Financiar anunță transferul companiilor energetice administrate de OPSPI (Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie) la Departamentul Energiei, unde vor fi coordonate de Gabriel Dumitrașcu, care renunță însă astfel la șefia Oficiului, iar restul firmelor din portofoliu vor fi coordonate de către fostul deputat liberal Gabriel Plăiașu, care este noul șef al OPSPI. Departamentul Energiei este condus de social-democratul Constantin Niță, ca ministru-delegat, iar Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) rămâne la Ministerul Economiei, condus de liberalul Varujan Vosga­nian. 

Însă cum în acest domeniu lucrurile se mișcă cu o viteză amețitoare, HotNews susține că deja ministrul Economiei, Varujan Vosganian, l-a demis din funcție pe Gabriel Plăiasu, la sesizarea premierului Victor Ponta, la scurt timp dupa ce HotNews.ro a arătat ca nu poate ocupa o funcție publica timp de trei ani fiind declarat incompatibil în aprilie 2013. Ministrul  Vosganian l-a numit vineri, 12 iulie, pe Gabriel Plăiașu, fost deputat PNL, în funcția de șef al Oficiului pentru Participatiilor Statului și Privatizării in Industrie (OPSPI) în locul lui Gabriel Dumitrașcu. Numirea s-a făcut discret, informația fiind publicată de HotNews.ro joi, 18 iulie, în jurul prânzului.

Economica.net informează că una dintre cele mai vechi rafinării de la noi din țară și din Europa, Steaua Română, și-a cerut insolvența. Deși a fost unul dintre pionii principali ai mașinăriei de război germane în fiecare dintre cele două război, și a funcționat și la capacitate în comunism, după Revoluție unitatea nu prea a mai avut de lucru. Rafinăria Steaua Română, una dintre cele mai vechi unități de profil din România și una dintre cele mai vechi din lume, și-a cerut insolvența. Cererea va fi judecată pe 22 iulie la  Tribunalul București. În motivarea Consiliului de Administrație se arată că deschiderea procedurii de insolvență se datorează „deteriorării continue a situației financiare a societății”. Propunerea CA pentru funcția de Administrator judiciar al companiei este firma Five S.P.R.L.

Mediafax anunță că producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaș, controlat de stat, a început să utilizeze gazele din zăcămintele nou descoperite care nu pot fi livrate în sistemul național de transport pentru producția de electricitate în unități de putere redusă. "O investiție importantă a companiei a fost finalizată la Cojocna, județul Cluj, unde va fi pus în producție grupul de sonde în scopul valorificării gazelor naturale în alt mod decât cel tradițional, prin alimentarea a două grupuri electrice cu puteri de 1,4 MW", potrivit unui comunicat. Costurile de producție a electricității în astfel de unități sunt reduse. Energia electrică va fi comercializată pe piața centralizată a contractelor bilaterale, administrată de bursa de energie electrică OPCOM.

În urmă cu o săptămână, doi premieri au vizitat Kazahstan-ul, cel britanic și cel român. La întoarcerea din Asia, aceștia au fost întâmpinați diferit de presa de la Londra și de cea de la București. În timp ce Financial Times titra că vizita lui David Cameron ar putea să conducă la semnarea unor contracte de 700 de milioane de lire sterline și să îmbunătățească relațiile economice dintre Marea Britanie și statul asiatic, presa de la București publica declarațiile președintelui Băsescu, potrivit cărora, "Turneul lui Ponta în Asia a fost catastrofal".

E drept că și premierul britanic a fost întâmpinat cu critici la Londra, însă nu pe componenta economică a vizitei, și nu din partea reginei, ci pe tema respectării drepturilor omului în Kazakhstan, și din partea Human Rights Watch. Comentând turneul lui Cameron în Kazakhstan, Financial Times a remarcat, pe de o parte că, acesta este perceput ca o "lovitură" diplomatică dată de statul asiatic aflat în căutarea obținerii de legitimitate din partea Occidentului, iar pe de altă parte, ca o mișcare geopolitică strategică a premierului britanic. Potrivit acestuia, Kazakhstan-ul este pe cale de a deveni unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume și va "intra într-o zi în topul primilor zece producători de țiței la nivel mondial".

Războiul dintre Palate

Se pare că eșecul Nabucco a fost elementul declanșator nu numai al turneului premierului Ponta în Asia, ci și al declarațiilor politice făcute pe marginea sa. Astfel, potrivit președintelui Băsescu, "Ponta și-a luat Oltchimul în traistă și a zis că acoperă eșecul UE și al nostru pe Nabucco lansând tema Oltchim. Mai bine o trata altfel, pentru că lucrurile par neserioase. Te duci cu un combinat în traistă în Azerbaidjan, te duci în Kazahstan și spui «v-am tăiat 360 de milioane din datorii», te duci în China spui «Vrem reactoare de la voi și facem și parteneriat strategic». Consecvența e importantă în politică externă. România a putut părea puțin penibilă. Să te duci în Kazahstan după ce ai făcut escală în Azerbaidjan e ca și cum ai face escală la Beijing, apoi te duci la Tokyo”.

De altfel, după mai multe luni de liniște, rezultatul coabitării la care au fost supuși cei doi de către oficialii europeni și americani, președintele Traian Băsescu pare a reveni la poziția de președinte jucător, după ce a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind stingerea litigiului dintre guvernul României și Rompetrol pe tema răscumpărării obligațiunilor transformate în acțiuni în baza unei legi de adoptare a unei OUG, promulgată în 2005 de actualul președinte. Într-o emisiune televizată, președintele Traian Băsescu a declarat că nu îi place în activitatea Guvernului că se "continuă a se fura prin lege", ca pe vremea Guvernului Năstase, dând ca exemplu inclusiv memorandumul cu Rompetrol.

"Am făcut (premierul Ponta, n.r.) un aranjament cu Rompetrol, și în loc să ne dea 580 de milioane de dolari, ne dă numai 200 de milioane, și imediat m-am putut întâlni cu președintele kazah să-i raportez că am rezolvat problema Rompetrol. Păi, nu este în regulă. Eu m-am întâlnit cu președintele kazah acum doi ani și am fost extrem de ferm în a-i spune că trebuie să ne plătească 580 de milioane de dolari! S-a dus, azi, premierul și a spus «Frate, am rezolvat-o mai ieftin în Kazahstan»", a afirmat Băsescu la Digi 24.

Replica lui Ponta nu s-a lăsat așteptată. "Vreau să spun că toate legile prin care s-au privatizat, inclusiv Rompetrol, au fost promulgate - ia ghiciți de cine? - de președintele Traian Băsescu. Președintele se bazează, cumva în mod greșit sper, pe faptul că presa nu știe că noi nu mai avem o datorie de încasat de la Rompetrol, pentru simplul motiv că acea datorie s-a convertit în acțiuni și am pierdut procesul. Deci, președintele, treaba lui...", a spus Ponta.

Președintele vrea decizii politice, nu economice

Este evident că eșecul Nabucco fost, paradoxal, dat fiind deznodământul său previzibil, elementul care a dat peste cap strategiile guvernanților autohtoni. Președintele Băsescu pare a fi oficialul european care s-a supărat cel mai tare pe decizia Shah Deniz. Acesta s-a simțit trădat de Comisia Europeană, de celelalte state membre, de companiile implicate și mai ales de britanici (de la BP) și de norvegieni (de la Statoil). Președintele Băsescu consideră, în continuare, că orice decizie în ceea ce privește sectorul energetic trebuie luată luând în calcul în primul rând considerentele politice și nu pe cele economice. În ceea ce privește opțiunea între TAP și Nabucco Vest, considerentele economice au înclinat clar balanța în favoarea primului proiect. Potrivit Financial Times, printre considerentele economice care au decis soarta rutei de transport a gazului azer către Europa, se numără costul relativ al celor două proiecte, mai mare în cazul Nabucco, prețul pe care cele două concerne l-au obținut pentru gazul azer (mai mare în sudul Europei) și costurile relative de operare pe întreaga durată de viață a celor două proiecte. Diferența de 450 de km dintre lungimile acestora pare a fi fost decisivă. Dacă la acestea se adaugă și achiziționarea companiei de distribuție de gaze elenă DESFA de către SOCAR (acționar al Shah Deniz) și faptul că Statoil este acționar atât în Shah Deniz, cât și în TAP, este destul de evident faptul că decizia nu a fost una dificilă.

Rusofobia salvează România

De altfel, reacția președintelui, atât cea publică, cât și trimiterea către reexaminare a legii privind aprobarea memorandumului cu Rompetrol, pare a avea la bază și rusofobia acestuia. "Știți foarte bine că nu sunt un politician care să aibă încredere în Moscova, cum nici Moscova nu are încredere în mine. Asta-i viața, nu ne credem unii pe alții legat de bune intenții. Eu am vrut, unul dintre obiectivele mandatului meu, a fost o opțiune ireversibilă către Vest (...) Opțiunea mea a fost SUA. Aproape că pot să fiu liniștit pentru această fază, România nu mai are altă direcție decât Vest. Sigur, cu escală la Bruxelles", a declarat Băsescu. De asemenea, ținând cont de majoritatea deținută de actuala coaliție de guvernământ în Parlament, care probabil va vota legea în forma ei inițială, este puțin probabil ca Traian Băsescu să-și facă vreo iluzie cu privire la soarta legii trimise către reexaminare. De ce a optat președintele pentru soluția nepromulgării legii? Răspunsul este conținut în motivarea respingerii. Dat fiind faptul că Parlamentul se află în vacanță, singura soluție pentru intrarea în vigoare a legii, ar fi promovarea de către Guvernul Ponta a unei OUG sau a unei hotărâri de guvern. Act normativ ce ar lega numele lui Ponta direct de creanța Rompetrol, după modelul Năstase. De altfel, președintele știe foarte bine că legea de adoptare a OUG-ului emis de Năstase, pe care el însuși a adoptat-o în 2005, a permis Rompetrol conversia obligațiunilor în acțiuni. Dovadă, stenograma discuției telefonice dintre fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, și actualul președinte, în care Traian Băsescu răspunde afirmativ la declarația lui Blejnar, potrivit căreia "Cu tot respectul, domnule președinte, dar pe direcția asta se va merge. Suntem cam legați de mâini și de picioare. Pentru ca așa am făcut legile în 2003 sau când Dumnezeu le-am făcut".

Rompetrol, victimă colaterală?!

Rompetrol pare o victimă colaterală a războiul dintre cele două strategii energetice ale celor două palate. Palatul Cotroceni pariază totul pe cartea independenței energetice și a relațiilor privilegiate cu Occidentul (în pofida "trădării" acestuia în proiectul Nabucco Vest). Gazele de șist și exploatarea platformei Mării Negre sunt cele două direcții pe care președinția vrea să le promoveze. Dincolo de statutul incert al rezervelor recuperabile tehnic, dar mai ale comercial, al gazelor de șist sau al celor offshore, paradoxal, chiar dacă strategia Cotroceniului ar fi încununată de succes, tot ar mai apărea o problemă. România s-ar putea transforma în următorii 5-10 ani în exportator net de gaze, fără a avea conducta necesară a efectua acest lucru. Iar legarea la South Stream, conducta cea mai apropiată de teritoriul României este o variantă exclusă de președinție. La fel și legarea la TAP, despre care Traian Băsescu a afirmat că nu se află la vârsta pubertății să ia în serios o asemenea variantă.

Rusia ar putea dicta și prețul Ural-ului, nu numai pe cel al gazelor naturale

Azerbaidjanul și Kazakhstanul sunt extrem de importante pentru economia României din cel puțin două motive. Ele sunt două state producătoare a unor materii prime cu influență asupra prețurilor din România, gaze naturale și țițeiul Ural, în plus reprezintă două alternative la oferta Rusiei. În ceea ce privește Ural-ul, țițeiul de referință luat în calcul la stabilirea prețurilor combustibililor pe piața internă, prima de tranzacționare a acestuia în raport cu Brent-ul a atins maximul ultimilor 20 de ani ca urmare a reducerii exporturilor maritime rusești ale acestui tip de țiței. Dacă istoric, în ultimele două decenii, Ural-ul s-a tranzacționat în medie cu un discount de 4 dolari față de Brent, în prezent el se tranzacționează la o primă de 73 de cenți față de acesta. Întărirea Uralul-ui în fața concurentului său care domnește pe piața Europei Occidentale a coincis cu o reducere la minimul ultimilor cinci ani a exporturilor de Ural din portul Primorsk de la Marea Baltică și a celor din terminalul Novorosisk, de la Marea Neagră.

"Această evoluție poate fi explicată prin majorarea activității rafinăriilor rusești pe timp de vară și prin majorarea exporturilor rusești către China, în defavoarea Europei", susține Andrey Kryuchenkov, analist la VTB Capital din Londra, citat de Bloomberg.

Rusia intenționează să exporte doar 905.610 de barili de Ural pe zi prin portul Primorsk în luna iulie, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani. Nici în iunie, exporturile de Ural din Primosk nu au depășit un milion de barili. Exporturile de Ural din Novorossiysk din luna iulie vor fi cu 8% mai reduse decât cele din iunie, ajungând la un nivel de 693.276 de barili pe zi. Combinate, exporturile din cele două locații se vor situa în iulie la 1,6 milioane de barili, cu 21% mai reduse decât cantitatea de 2,02 milioane de barili exportate în aceeași perioadă a anului trecut.

Cu alte cuvinte, rușii ar putea controla prețul Uralul-ui la fel cum controlează prețul gazelor pe piața Sud-Est Europeană. 

Asta dacă nu ar exista în zona Mării Negre, alți doi mari jucători, companiile petroliere de stat din Kazahstan și Azerbaidjan, KazMunayGas și, respectiv, SOCAR. Potrivit Economica.net, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, KazMunayGas, proprietarul Rompetrol, intenționează să crească livrările de țiței în zona Mării Negre la 65 milioane tone pe an, până în 2020, de la 25 - 27 milioane tone pe an, cât livrează în prezent, potrivit propriilor anunțuri oficiale. Kazmortransflot, compania de transport maritim a KazMunayGas, și-a extins recent operațiunile de transport al țițeiului și produselor petroliere în Marea Neagră și Marea Mediterană, prin achiziția a două tancuri petroliere de tip Aframax, de câte 115.000 tdw.  De asemenea, kazahii dețin din 2008 și operatorul terminalului petrolier din portul Batumi din Georgia (estul Mării Negre). 

KazMunayGaz este în același timp și acționar al Caspian Pipeline Consortium (CPC), operatorul conductei de transport de țiței dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului și Novorosisk, port rusesc la Marea Neagră. Cei de la SOCAR exportă deja cantități însemnate în zonă. În primele cinci luni ale anului, au ajuns la livrări de peste 10 milioane de tone, nivel similar cu cel din perioada similară a anului trecut, care a fost, totuși, un an mai slab decât 2011. Țițeiul azer ajunge în zona Mării Negre și a Mării Mediterane prin nu mai puțin de trei conducte: Baku-Tbilisi-Ceyhan, (port din Turcia la Marea Mediterană), Baku-Supsa (port în Georgia, la Marea Neagră) și Baku- Novorosisk (port rusesc la Marea Neagră). 

În plus, SOCAR mai operează un terminal petrolier la Kulevi, pe litoralul georgian al Mării Negre.

Buni pentru britanici, răi pentru români

Interesant este faptul că, în timp ce statul român pare a face tot ce-i stă în putință să-și înrăutățească relațiile cu KazMunaiGas, britanicii n-au nicio problemă să semneze contracte cu compania kazahă. Astftel, în urma vizitei premierului Cameron în Kazahstan, Financial Times a anunțat semnarea unui acord între britanici de la Petrofac și KazMunaiGas Exploration Production pentru eficientizare sistemului de extragere și majorarea producției din zăcămintele mature deținute de KazMunaiGas în regiunea Emba din Kazakhstan. 

În acest timp, în România, Rompetrol, unul dintre cei mai importanți investitori străini și contribuabili la buget rămâne cu activele puse sub sechestru de către ANAF, în pofida proceselor câștigate. Dacă președintele nu ar fi trimis legea la reexaminare, la șapte zile de la publicarea sa, Agenția Națională de Administrare Fiscală ar fi trebuit să ridice măsurile asigurătorii/executorii instituite.

Cum se prezintă Rompetrol în cifre

Eșecul proiectului Nabucco Vest a trezit în România spiritele politicienilor, declansând o adevărată furtună a declarațiilor pe tema independenței energetice a României, a rolului statului în sectorul energetic, sau pe tema privatizărilor și efectelor acestora.

Noul război dintre cele două Palate, Cotroceni și Victoria, pare a avea și o primă victimă colaterală, Rompetrol, legea privind stingerea diferendului dintre statul român și KazMunaiGas nefiind promovată de președinte. Ea urmează să fie reexaminată de Parlament, la o dată încă necunoscută, acesta fiind în vacanță.

După ieșirile publice ale președintelui de săptămâna trecută, a venit rândul oficialilor KazMunaiGas să explice conținutul Memorandumului semnat cu statul român. "Acesta nu este un compromis. Pentru că, atunci când faci un compromis asupra unui lucru, înseamnă că cineva are de pierdut, iar cealaltă parte câștigă. Dar în acest caz nici compania noastră, nici statul român nu au de pierdut. Aș spune chiar că am inversat situația și că în acest caz ambele părți câștigă. România, statul român, are numai de câștigat prin angajamentul unor investiții mari. Este cunoscut faptul că nivelul investițiilor străine în România este foarte scăzut. Așa că aducerea unor fonduri mari pe piața de aici este un mare pas înainte. Unul-doi investitori pot crea un climat de investiții propice și vor atrage și alți investitor. E o reacție în lanț și trebuie să înceapă de undeva, altfel nu se vor crea și alte oportunități. Nu știu dacă suntem chiar prima „verigă“ din acest lanț, dar ne străduim să punem bazele altor investiții", a declarat, pentru Adevărul, Azamat Zhangulov, vicepreședinte al Rompetrol Group.

De altfel, se pare că președintele dictează agenda publică în ceea ce privește subiectele energetice. După ce acesta a declarat că este "o copilărie" ideea ca și România să fie inclusă, după eșecul Nabucco, în proiectul gazoductului South Stream al operatorului rus Gazprom, Economica.net anunță că și South Stream are propriile sale probleme. Directorul gigantului rus Gazprom, Alexey Miller, va face o vizită de o zi în capitala Bulgariei, pentru a discuta dezvoltarea parteneriatului pentru proiectul South Stream, în condițiile în care secțiunea bulgară a proiectului South Stream era planificată să înceapă la mijlocul acestei veri, dar până în prezent nu a fost emis raportul privind impactul asupra medului și nici autorizația de construcție.

Capital anunță că România a importat, în primele cinci luni din 2013, o cantitate de țiței de peste 1,505 milioane tone echivalent petrol, cu 546.100 tep (26,6%) mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Producția de țiței s-a ridicat, în perioada ianuarie-mai 2013, la circa 1,6 milioane tep, fiind cu 1,6% (26.600 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut.

Bursa susține că Oltchim, aflat în insolvență a obținut două finanțări, de la Piraeud Bank și Transilvania Bank. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari, a declarat, pentru Bursa: "Piraeus Bank a acceptat să finanțeze Oltchim cu șase milioane de euro, iar Banca Transilvania cu două milioane de euro. Probabil încă șapte milioane de euro vor veni de la CEC Bank".

Tot la Oltchim, printre altele se referă și consilierul ministrului Finanțelor Publice pe probleme de politici economice, Cosmin Marinescu, într-un editorial publicat de Ziarul Financiar. În opinia acestuia, "cazurile Olchim, Hidroelectrica, CFR, Poșta Română sunt emblematice: proprietatea de stat a însemnat, deloc impredictibil, privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor. Realitatea „din teren“ a scos la iveală faptul că managementul politic „ adică de stat „ a fost, deopotrivă și informal, unul „privat“. Căci decapitalizarea companiilor de stat a trecut prin mâinile și conturile managerilor statului și ale „băieților deștepți“, cu acoperire instituțională și contractuală."

Neînțelegerile dintre statul român și KazMunaiGas, acționarul Rompetrol, referitoare la obligațiunile istorice convertite în acțiuni, păreau că s-au rezolvat, legea promovată de guvern trecând de cele două camere ale Parlamentului, dar și de Curtea Constituțională. Numai că la ultimul hop, promovarea sa de către președintele Trăian Băsescu, actul normativ s-a împotmolit. Președintele a refuzat să-l promulge și l-a retrimis Parlamentului către reexaminare.

"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat marţi, 2 iulie a.c., cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, pe care a trimis-o Parlamentului României, în temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României", se precizează într-un comunicat al președinției. 

Pentru a-și motiva decizia, președinția a invocat art 1, alineatul 4 din Constituție, care, prevede că "statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale". În opinia președintelui, Parlamentul și-a arogat competența de legiferare, pentru că "această soluţie legislativă nu reglementează o relaţie socială generală, ci o prealabilă înţelegere, adică un acord de voinţă între The Rompetrol Group N.V. şi Guvern". Stingerea litigiilor respective se putea realiza, susține președinția, pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului. Totuşi, remarcă președintele Băsescu, Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, pe care a depus-o în Parlament.

Interesant este că, la finalul lunii iunie, Curtea Constituționala a decis ca legea privind Memorandumul de intelegere incheiat intre statul roman si Grupul Rompetrol este constituționala, în raport de motivele invocate.  La sfârșitul lunii mai, PD-L a atacat la CCR legea care aproba acest memorandum. PDL considera un motiv de neconstitutionalitate prevederile unei clauze din memorandum care spune ca "toate procesele aflate pe rolul instantelor judecatoresti care sunt legate, direct sau indirect de litigiu (inclusiv litigiul), sa fie stinse in mod irevocabil, fara judecarea pe fond si imediat ulterior stingerii acestor litigii". De asemenea, democrat-liberalii au reclamat sechestrul instituit de Autoritatea Nationala pentru Administrarea Fiscala asupra activelor RRC si titlul de executare silita din data de 17 noiembrie 2010, cerand sa fie revocate si ridicate.

 Textul comunicatului de presă al președinției:

"Legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acţiunilor deţinute în cadrul S.C. „Rompetrol Rafinare" - S.A. şi The Rompetrol Group N.V. Astfel, cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) în schimbul a 200 de milioane dolari SUA. Ca o premisă a implementării tranzacţiei mai-sus amintite, OPSPI va face demersuri utile şi necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi măsurile administrative iniţiate împotriva S.C. „Rompetrol Rafinare" - S.A. să înceteze. De asemenea, cele două părţi stabilesc constituirea unui fond de investiţii kazah-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic. Aşadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual, ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres, pentru realizarea tranzacţiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda. Această soluţie legislativă nu reglementează o relaţie socială generală, ci o prealabilă înţelegere, adică un acord de voinţă între The Rompetrol Group N.V. şi Guvern.

În situaţia de faţă, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului. Totuşi, Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. În urma adoptării de către Parlament a proiectului de lege amintit, puterea legislativă a încălcat dispoziţiile Articolului 1 alineatul (4) din Constituţia României, deoarece şi-a arogat competenţa de legiferare, cu încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1060/26.11.2005 şi prin Decizia nr. 970/2007, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 796/22.11.2007.

Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013, în sensul respingerii acestei legi".

Președintele Băsescu a promulgat în 2005 legea de adoptare a OUG-ului dat de Năstase care a permis conversia obligațiunilor în acțiuni

Ceea ce uita sa precizeze presedintele este ca ordonanta de urgenta 18 din 2003, adoptata de guvernul Nastase, a fost transformata in lege de-abia in 2005, cu amendamente, dintre care unul se referea la metoda de conversie in actiuni a obligatiunilor nerascuparate. Iar atunci, a primit, cu unanimitate de voturi, avizul Comisiei pentru Industrii si Servicii a Camerei, din care faceau parte viitorii ministri PD-L Radu Berceanu si Anca Boagiu, dar si pe cel al Comisiei Juridice, al carui vicepresedinte era chiar Emil Boc. Ordonanta a fost votata de Parlament , devenind Legea 89/2005. In acelasi an, legea care aproba, cu modificari, ordonanta lui Adrian Nastase, este promulgata de presedintele Romaniei, nimeni altul decat Traian Basescu, fara a o retrimite spree reexaminare.

Stenograma, publicată în presă, a convorbirii din septembrie 2010 dintre Sorin Blejnar si Traian Basescu

SB: Am primit o hartie de la Rompetrol.

TB: Da.

SB: Vineri seara, maine, urmeaza sa ne faca o plata de 54 de milioane in contul obligatiunilor alea pe care le-am emis noi.

TB: Mai, fiti atenti ca aici intram in alta belea. Cred ca e un truc.

SB: Ştiu. Asta e opinia mea.

TB: Da, e un truc. Da 54 de milioane, exact atat cat statul roman sa nu mai devina majoritar.

SB: Da, aşa este, aşa este. Şi eu am o decizie a Consiliului Concurentei din 2005.

TB: Da.

SB: Care spune ca o astfel de ipoteza, ca ei sa faca o plata partiala, nu va fi luata in calcul. Am vorbit şi cu Bogdan, cu Chiritoiu, sa imi dea o hartie in sensul asta. Şi sa spuna ca altfel ar fi fost ajutor de stat, atunci in 2004 şi nu aveam voie.

TB: Da.

SB: Ca sa ii presam in directia sa ne plateasca tot. Şi eu vreau sa le fac acuma o hartie prin care sa le spunem ca le multumim pt cele 54 de milioane, dar avand in vedere toate consideratiile astea, cu decizia, cu toata istoria cum a fost.

TB: Aha.

SB: Le spun ca asta este doar o plata partiala şi ca le multumim şi speram, le indicam conturile şi spunem ca pana in 30.09.2010 aşteptam şi celelalte plati sa ni le plateasca. Altfel, şi le bag asta voalata, le spun ca altfel ar fi in ajutor de stat şi trebuie sa luam masurile legale de sanctionare nu mai ştiu ce.

TB: Ma, sfatuieşte cu jurişii, ca sa nu ne trezim ca spune pai v-am dat 54 de milioane, deci restul va dam actiuni, dar sunteti minoritari. Ca tot jocul lor asta a fost sa ne dea ceva, sa se delisteze, sa işi faca marire de capital, sa spuna da, dar nu mai sunteti majoritari.

SB: Maine este ziua in care noi avem opozitia la majorarea de capital. Tocmai şi tot maine este. Nu, jocul lor este asta, este evident numai ca ştiti ca am incercat cu Ministerul Justitiei sa modificam ordonanta.

TB: Da.

SB: Şi au spus ca nu putem, ca exidu, Curtea de Arbitraj International, nu putem in timpul jocului sa schimbam regula.

TB: Da.

SB: Şi atunci ne-am dus pe acel memorandum pe doua variante, unul negocierea cu ei.

TB: Da.

SB: Şi doi, opozitia asta la majorare. Maine avem termenul pentru opozitia la majorare.

TB: Da.

SB: Numai ca in timpul asta lor le curge legea aşa cum este şi ne-au anuntat ca... eu cred ca ii putem juca un pic cu o hartiuta bine gandita, care am vorbit-o deja cu Chiritoiu... sa le spunem ca altfel e ajutor de stat şi sa intram cu ei pe o alta directie, pe Comisia Europeana, cu notificare, cu...

TB: Ma, ganditi-o, nu cumva sa ne trezim ca spun: baieti, v-am dat 54 de milioane, deci nu mai puteti fi majoritari. I-ati primit.

SB: Da, am inteles.

TB: Adica, atentie, ca dupa ce i-ai primit...

SB: Cu tot respectul, domnule preşedinte, dar pe directia asta se va merge. Suntem cam legati de maini şi de picioare. Pentru ca aşa am facut legile in 2003 sau cand Dumnezeu le-am facut.

TB: Da.

SB: Da, in 2003. Deci a fost gandit atuncea, ca de aia au facut-o, pe şmecherie au gandit-o de la inceput. Da, am inteles, o sa incerc sa le dau adresa, eu aşa le-am scris adresa, ca le multumim, dar ca intelegem ca e doar o plata partiala, avand in vedere decizia Consiliului Concurentei şi care la momentul respecti.v

TB: Ma, Sorine, nu ma pricep.

SB: Nu, am inteles.

TB: Nu ştiu, dar aveti grija sa nu ne trezim in situatia in care spun, baieti, v-am dat 54 de milioane, de restul luati actiuni. Sunteti minoritari, asta e viata.

SB: Din pacate, asta o sa fie.

TB: Ma, vorbeşte cu ministrul Justitiei. Gasiti o solutie sa...

SB: Am inteles. Bine, domnule preşedinte.

TB: Sa ne putem valorifica toata creanta.

SB: Am inteles.

Istoria unor datorii controversate 

Ordonanta 18/2003 prevede transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si penalitati.

Obligatiunile erau nominative, dematerializate si transferabile, cu o valoare nominala de 25 euro, purtatoare de dobanda egala cu EURIBOR pentru 12 luni plus 1,5% pe an. In cazul in care rata annuala a profitului realizata de catre emitent in anul anterior era de peste 10%, dobanda ar fi devenit EURIBOR pentru 12 luni plus 2% pe an.

Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar pana la acea data Rompetrol Rafinare a rascumparat obligatiuni in valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totala a dobanzilor platite de companie in perioada 2003-2010 in contul emisiunii de obligatiuni a fost de 310 milioane de dolari.

La sfarsitul lunii septembrie 2010, compania kazaha KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, a decis sa nu rascumpere o mare parte din obligatiuni si a convertit in actiuni 20,6 milioane de obligatiuni nerascumparate, iar prin aceasta operatiune statul a reintrat in actionariatul Rompetrol Rafinare, cu 44,69%. Decizia Rompetrol de conversie in actiuni a obligatiunilor ramase nerascumparate a fost contestata in instanta de statul roman, iar ANAF a pus sechestru asigurator asupra unor terenuri si instalatii ale Rompetrol Rafinare, precum si asupra participatilor in filialele sale. La sfarsitul lunii iunie 2011, Tribunalul Constanta a decis ca Rompetrol Rafinare a procedat legal atunci cand a efectuat conversia in actiuni a obligatiunilor ramase, iar Ministerul Finantelor a depus recurs la aceasta decizie.

{jathumbnailoff}

Fondul de investiții de 1 miliard de dolari anunțat de premierul României Victor Ponta, care ar urma să fie realizat de Rompetrol cu o participare a statului roman sub forma unei societăți pe acțiuni care va investi în proiecte din domeniul energetic din România, va avea o finanțare inițială de 150 de milioane de dolari, se precizează în Memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere. În plus, statul român nu va participa la distribuirea profitului până când Rompetrol nu-și va recupera în totalitate investiția inițială de 150 de milioane de dolari.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

Potrivit Memorandumului, The Rompetrol Group (80%) și Statul Român (20%) vor constitui un Fond având ca obiect realizarea de investiţii în proiecte energetice în România. Finanțarea acestuia va fi asigurată de Rompetrol, însă ea nu va fi de un miliard, ci de 150 de milioane de dolari. Din capitalizarea de 150 milioane dolari, contribuția statului roman, în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către compania deținută de kazahi. 

Fondul va atrage investiții suplimentare de la terți pentru finanțarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii-capital propriu de maxim 4:1. La fel ca în cazul pachetului de 18% de la Rompetrol, statul român va păstra o participație integrală, nediluată, de 20% din capitalul social al Fondului pentru o perioadă de minim 5 ani, perioada în care nu va avea loc nici o reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

La fel ca în cazul participației de 18%, Rompetrol Group va avea un drept de preferință la cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de statul român în Fond. Proiectele vor fi selectate de Rompetrol, "în baza unor considerente economice solide". Durata investiționala va fi de până la șapte ani : pana la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiții de aproximativ un miliard de dolari, "în funcție de condițiile pieței".

Statul roman va avea drept de veto numai în aprobarea acelor proiecte care implică riscuri din punct de vedere al securității  naționale, în conformitate cu deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau ale Guvernului României.

Orice distribuire de profit se va efectua numai în favoarea Rompetrol Group până La momentul la care compania recuperează 100% din investiția sa de capital (adică 150 milioane de dolari dolari). După aceea, profitul va fi distribuit către statul roman și Rompetrol, proporțional cu participația fiecăruia.

Rompetrol își păstrează dreptul de preferință la cumpărarea pachetului de 18% deținut de statul român dacă acesta va decide după trei ani să declanșeze o nouă operațiune de privatizare a participației sale, rezultate în urma achiziționării de către Rompetrol a 26,6959% din acțiunile companiei contra 175 de milioane de dolari, se precizează în Memorandumul semnat de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și compania kazahă prin care se soluționa problema creanței istorice a companiei petroliere.

Memorandumul semnat între Rompetrol și OPSPI

Documentarul care a însoțit proiectul de lege

În cazul în care proiectul de lege aprobat în guvern va fi adoptat și de Parlament, statul român va fi obligat să păstreze timp de trei ani o participație de 18% în companie. La rândul său, Rompetrol Group s-a angajat să nu reducă sau să dilueze participația de 18% a statului român prin majorarea capitalului social, prin operațiuni de vânzare cumpărare sau prin orice altă metodă. 

Chiar dacă "documentarul" care a însoțit proiectul de lege în Guvern susține că "după expirarea perioadei de trei ani Guvernul va avea posibilitatea să implementeze o nouă procedură de privatizare pentru vânzarea participației de 18%", potrivit Memorandumului, Rompetrol va continua să dețină un drept de preferință la cumpărarea pachetului, conform prevederilor OUG 118/2003. Compania s-a declarat dispusă să participe în cadrul oricărei proceduri de privatizare prin care OPSPI va vinde pachetul de 18% (sau parte din el) și "să ofere un preț care reflectă valoarea justă a respectivelor acțiuni, valoare ce urmează a fi determinată  la momentul vânzării".

În 2003, Guvernul a transformat în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani restanţele bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Scadenţa răscumpărării obligaţiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar până la acea dată Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni în valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totală a dobânzilor plătite de companie în perioada 2003-2010 în contul emisiunii de obligaţiuni este de peste 250 milioane dolari.

Grupul Rompetrol, înregistrat în Olanda, are 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare. În urma conversiei obligaţiunilor, statul român, prin Ministerul Economiei, a devenit în 2010 acţionar al Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%, respectiv 19,7 miliarde de acţiuni.

Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington a respins cererea înaintată de Rompetrol la finele lui 2005, când compania, înregistrată în Olanda, era controlată de omul de afaceri Dinu Patriciu, cerere prin care au fost solicitate României daune în valoare de 185,38 milioane de dolari, pentru hărţuire din partea autorităţilor. Cu toate acestea, Curtea a constatat că statul român a încălcat unele din garanțiile de care Rompetrol se bucura în virtutea Acordului privind protejarea reciprocă a investițiilor semnat între guvernul român și cel olandez. Motivul pentru care nu au fost acordate despăgubiri este acela că, în cursul procedurii de arbitraj, Rompetrol nu a reușit să probeze că ar fi suferit prejudicii materiale ca urmare a încălcării respectivelor garanții. În consecință, Curtea a decis ca cele două părți să împartă costurile arbitrajului internațional.

Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington The Rompetrol Group N.V., companie înregistrată în Olanda, a trimis la sfârşitul anului 2005 o cerere de arbitraj către Secretariatul General al Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva României. În motivarea cererii de arbitraj se susţinea că The Rompetrol Group N.V. şi managementul său au fost ţinta unei hărţuiri din partea autorităţilor publice române, devenind victimele unui tratament ostil, discriminatoriu şi arbitrar din partea unor persoane publice (oficiale) şi instituţii publice din România, motiv pentru care investiţia sa în sectorul petrolier din România ar fi fost grav afectată.

Rompetrol a invocat la acel moment încălcarea de către România a prevederilor Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, ratificat prin Legea 114/1994, drept pentru care a cerut despăgubiri materiale de 139,38 milioane dolari şi despăgubiri morale de 46 milioane dolari.

Curtea de Arbitraj Internaţional a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii din Washington a respins cererea Rompetrol de despăgubire din partea statului român, decizia fiind pronunţată şi distribuită celor două părţi implicate la data de 6 mai, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Curtea a constatat că dovezile prezentate de Rompetrol nu susțin acuzația potrivit căreia ar fi existat o campanie de hărțuire a companiei organizată de statul român. De asemenea, Curtea a decis că autorităţile fiscale de la București nu au acţionat într-o manieră opresivă împotriva S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa, nici dacă se are în vedere o apreciere absolută, nici prin comparaţie cu alte societăţi comerciale.

Acordul cu Olanda a fost încălcat, dar nu s-a dovedit vreun prejudiciu material

În comunicatul MFP se mai afirmă doar că Tribunalul arbitral a constatat o încălcare limitată a tratamentului echitabil ce trebuia aplicat investitorului străin în ceea ce priveşte pretenţia reclamantului privind modul de comportament al procurorilor.

„Deşi nu s-a reţinut că un anume act individual din cele efectuate de procurori ar fi încălcat, prin el însuşi, Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos, Tribunalul Arbitral a considerat că procurorii ar fi trebuit să aibă în vedere protejarea interesului investitorului străin şi să ia măsurile necesare pentru a evita, minimiza sau atenua posibilitatea de a se aduce daune acestui investitor. Tribunalul Arbitral a reţinut însă că reclamantul nu a dovedit că ar fi suferit un prejudiciu ca urmare a acestor acţiuni ale procurorilor. În consecinţă, Tribunalul Arbitral nu a acordat reclamantului nicio despăgubire”, se spune în comunicatul MFP. 

Pe de altă parte, în textul deciziei Curții și în motivarea acesteia se afirmă că pretențiile Rompetrol sunt admisibile și că, pe baza dovezilor prezentate de reclamantă, se constată că statul român a încălcat, într-o anumită măsură, punctul 1 și punctul 5 din articolul 3 al Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Regatului Ţărilor de Jos. De asemenea, Curtea a decis ca statul român și Rompetrol să împartă în mod egal sarcina costurilor procedurii de arbitraj.

„Totuși, pe baza probelor prezentate Curții, rezultă că reclamanta nu a îndeplinit sarcina de a dovedi că a suferit pierderi economice sau prejudicii rezultând din respectivele încălcări”, spune Curtea.

Punctul 1 al articolului 3 din Acord stipulează că „Fiecare parte contractantă (România și Olanda – n.r.) va asigura un tratament just și echitabil investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante și nu va împiedica prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii funcționarea, conducerea, întreținerea, folosirea, fructificarea investițiilor sau dispunerea de acestea de către investitori. Fiecare parte contractantă va acorda acestor investiții siguranță și protecție depline”.

De asemenea, punctul 5 prevede că „Dacă prevederile legale ale fiecărei părți contractante sau obligațiile în baza acordurilor internaționale existente în prezent sau stabilite ulterior între părțile contractante, în plus față de prezentul acord, conțin o reglementare generală sau specifică, îndreptățind investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut în prezentul acord, această reglementare, în măsura în care este mai favorabilă, va prevala asupra acestui acord”.

Ce li se reproșează procurorilor

Potrivit Curții, încălcarea de către statul român a acordului de protejare a investițiilor semnat cu autoritățile olandeze, în cazul Rompetrol, a survenit în contextul urmăririi penale derulate împotriva lui Dinu Patriciu, care controla compania la acea dată. Astfel, Curtea notează că Parchetul General și DIICOT erau la curent cu faptul că, în cadrul anchetei penale, erau amenințate direct sau indirect interesele Rompetrol.

„Trebuie asumat că această cunoaștere exista măcar din momentul celei de-a doua cereri de arestare a lui Dinu Patricu și a lui Philip Stephenson, din simplul motiv că cererea de arestare face referire directă la actuala procedură de arbitraj și la faptul că aceasta a fost inițiată de către <investitorul olandez> (Rompetrol). De la acel moment, reclamata nu mai poate nega că Parchetul Genera, ca organ responsabil al statului român, ale cărui acțiuni sau omisiuni angajează responsabilitatea internațională a României, era la curent cu faptul că investigația penală poate afecta interesele unui investitor străin protejat”, se afirmă în decizia Curții.

Potrivit deciziei Curții, nu există dovezi potrivit cărora statul român ar fi întreprins acțiuni menite a evalua, a evita, a minimiza sau a preveni posibilitatea ca interesele Rompetrol să fie afectate în cursul anchetei și, de altfel, nici nu a pretins acest lucru în pledoaria sa scrisă. 

Curtea mai spune că, pe baza neregulilor procedurale din cursul urmăririi penale împotriva lui Dinu Patriciu și a altora, incluzând conduita procurorilor, sechestrul pus asupra acțiunilor RRC și arestarea lui Patriciu și a lui Stephenson, a constatat încălcarea de către reclamată, într-o măsură limitată, a garanțiilor prevăzute la articolul 3, punctul 1 din Acordul de protejare a investițiilor, în special a garanției cu privire la „tratamentul just și echitabil”.

În context, Curtea de Arbitraj Internațional mai spune că, pe baza dovezilor pe care le are la dispoziție și aplicând ceea ce consideră a fi sarcina și standardul corect al probei, rezultă că este probabil să fi existat, în rândurile procurorilor DIICOT, animozitate și ostilitate împotriva lui Dinu Patriciu, precum și o determinare în a reuși să obțină condamnarea sa, ceea ce, în consecință, a afectat negativ, în oarecare măsură, abordarea tactică a investigației penale.

„Pe de altă parte, dacă o astfel de atitudine a existat, ea a fost strâns asociată cu procurorii Cristescu și Nastasiu, însă nu există nici o dovadă că acest lucru i-ar fi afectat și pe alți oficiali din DIICOT și Parchetul General. Cu atât mai puțin există vreo dovadă că o astfel de atitudine părtinitoare s-ar fi manifestat în comportamentul tribunalelor românești atunci când a fost vorba despre contestarea acțiunilor procurorilor”, se precizează în decizia Curții Internaționale de Arbitraj.

Saga negocierilor dintre guvernul României și kazahii de la KazMunaiGas (KMG) e pe punctul de a se încheia (a câta oară?!). Deal-ul pare extrem de favorabil statului român, care ar urma să primească și 200 milioane de dolari și ar rămâne și acționar în companie, dar și într-un fond de investiții creat de grupul kazah.

Potrivit surselor Economica.net, într-o primă fază, kazahii vor răscumpăra de la Guvernul României 26% din acţiunile societăţii Rompterol Rafinare Constanţa (rafinăria Petromidia), pentru care vor plăti, direct, statului român 200 de milioane de dolari. Statul va rămâne acţionar semnificativ la rafinărie, cu circa 18%, şi s-a angajat să nu vândă pachetul de acţiuni timp de cel puţin trei ani de zile. Dacă va vinde după acest interval de timp, grupul Rompetrol va avea drept de preemţiune la cumpărare. Preţul plătit de kazahi este mai mare decât ce valoarea de piaţă a pachetului. La cotaţiile actuale ale titlului RRC, valoarea întregului pachet de circa 44% al statului ar fi de circa 290 de milioane de dolari. Ulterior acestei tranzacţii cash, grupul KazMunaiGas va crea un fond de investiţii în care va pune, iniţial, 150 de milioane de dolari. Statul român va fi acţionar la acest fond, cu 20%, participaţia în valoare de 30 de milioane de dolari fiind oferită de compania kazahă cu titlu gratuit. Fondul de investiţii, care va atrage, pe lângă contribuţia KazMunaiGas, şi finanţări suplimentare de pe piaţa financiară, este creat cu rolul de a creşte atât valoarea activelor actuale ale grupului Rompetrol, cât şi pentru extinderea acestuia în zona Mării Negre. Fondul ar putea atrage, atât de la compania kazahă, cât şi de la bănci, fonduri de peste un miliard de dolari.

Capital ne anunță că aproape că nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a construit atât de multă conductă de petrol, așa cum a făcut România în ultimii 20 de ani. Aceasta este concluzia celui mai recent raport al Comisiei Europene ce conține date statistice cu privire la infrastructura din Europa, care are cifre până în 2009, acesta fiind anul cu cele mai noi date.  Astfel, în anul 1990, România avea aproape 3700 de km de conductă de petrol, conform raportului Comisiei Europene publicat anul trecut, mai mult decât state precum Germania, Polonia sau Marea Britanie. La acea dată, doar Italia și Franța erau singurele state europene, din cele actual membre ale UE. Lungimea rețelei de conducte de petrol a crescut în anul 2009 la nivelul de 5260 de km, cu peste 1500 de km față de nivelul din 1990.

Ziarul Financiar se înreabă dacă nu cumva a trecut vremea marilor proiecte din energie. În loc de a sta blocată în mari proiecte energetice, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lă­puş­teşti, România ar trebui să-şi orien­teze strategia energetică spre proiecte mai fle­xibile, de dimensiuni mai mici, care presupun investiţii mai reduse, cred oamenii din domeniu, citați de ZF.

Revista presei energetice autohtone

Telenovela Guvernul României-KazMunaiGas nu a ajuns, se pare la ultimul episod, producătorii săi remarcând probabil rating-ul de care se bucură serialul, ajuns la cel de-al zecelea sezon, în rândul contribuabililor. Așa că, cel puțin o parte dintre aceștia, cei de la Ministerul Finanțelor publice, par deciși să mai producă cel puțin o serie. Și cum puteau să promoveze mai bine noua producție dacă nu prin presă.

România Liberă prezintă întorsătura de situație pe care bazează noua serie: statul ar putea vinde acţiunile pe care le deţine la Rompetrol Rafinare (RRC) prin licitaţie, companiei care ar oferi cel mai bun preţ, chiar dacă Rompetrol şi-ar dori să răscumpere într-o primă etapă 25% din titluri, care la cotaţia bursieră actuală valorează aproximativ 273 milioane de lei (62,1 milioane euro). "Rompetrol vrea să răscumpere 25% din acţiunile statului, iar ulterior şi restul de 20%. Dacă statul ar vinde acum, ar cere cel puţin preţul acţiunilor de pe bursă. Dacă alte companii ar da un preţ mai bun, statul le-ar vinde lor, pe actuala legislaţie, prin licitaţie", au declarat pentru Mediafax surse apropiate discuţiilor.

Capital prezintă punctul de vedere al ministrului de finanțe Varujan Vosganian, care pare a susține interpretarea oferită de România Liberă. “În legătură cu acest Memorandum, nu există o soluţie care să fie finalizată, cu atât mai mult cu cât decizia nu poate aparţine doar OPSPI (Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie n.r), ci unui nivel instituţional superior. Dacă OPSPI a discutat forma respectivă, este o negociere intermediară. Decizia implică mai multă putere decât OPSPI, adică ministerele de resort, Guvernul, dacă nu, chiar o consultare cu forul legislativ”, a afirmat Vosganian, citat de Agerpres.

O veste mai bună pentru KazMunaiGas vine de la premierul Victor Ponta, care a afirmat, potrivit Economica.net: "Am avansat foarte mult şi mâine (marţi - n.r.) vom avea o discuţie pe tema soluţionării diferendului privind Rompetrol. Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi mai ales dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important - aproape un miliard de dolari - de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă".

Ziarul Financiar susține că Germania vrea să interzică exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Titlu doar pe jumătate susținut de textul articolului, interzicerea afectând doar zonele cu surse protejate de apă potabilă. Potrivit ZF, ministrul german al Mediului, Peter Altmaier, a propus interzicerea fracturării hidraulice pentru extracţia gazelor de şist în zonele cu surse protejate de apă potabilă şi adoptarea până în luna septembrie a unei legi care să reglementeze tehnica de exploatare. "Propun să interzicem fracturarea în zonele unde apa potabilă este protejată, iar în rest să facem teste de compatibilitate cu mediul. Mă aştept să avem o discuţie serioasă cu companiile şi cetăţenii afectaţi", a spus Altmaier într-un clip video publicat pe pagina de internet a guvernului german, potrivit Thomson Reuters.

Diferendul dintre statul român și KazMunaiGaz a fost soluționat: kazahii răscumpără o parte din acțiunile deținute de stat la Rompetrol Rafinare, iar statul va rămâne acționar minoritar în companie, precizează un comunicat al companiei. Nu au fost făcute publice nici suma care urmează a fi achitată de Grupul Rompetrol, nici procentul cu care statul va rămâne acționar.

Comunicatul Rompetrol:

Grupul Rompetrol împreună cu Statul Român, reprezentat prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în calitate de unic administrator, au încheiat astăzi un memorandum de înțelegere pentru închiderea disputei privind conversia obligațiunilor Rompetrol Rafinare în acțiuni în favoarea statului român.

În baza acestuia, s-a agreat ca Grupul să răscumpere o parte din acțiunile deținute de statul român la Rompetrol Rafinare (operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești), acesta urmând să fie în continuare un acționar semnificativ al companiei din județul Constanța.

De asemenea, ambele părți și-au arătat deschiderea de a stabili un parteneriat pentru dezvoltarea sectorului energetic din România, dar și a rolului acesteia în regiunea Mării Negre și Uniunea Europeană. Prin obiectivele și beneficiile acestui parteneriat se numără diversificarea surselor de aprovizionare cu țiței atât a României, cât și a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar și stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiții, cu un impact direct în economia României.  

“Apreciem deschiderea și înțelegerea Guvernului României în identificarea și adoptarea rapidă a unei soluții benefice ambelor părti, un pas necesar pentru dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Kazakhstan. Soluția ne permite acum să ne concentrăm pe extinderea Grupului Rompetrol în regiunea Mării Negre, dar și consolidarea acestuia drept o platformă de dezvoltare a activităților KazMunayGas și a prezenței Kazakhstanului în Uniunea Europeana” declară Daniar Berlibayev, Prim-vicepreşedinte al Boardului KazMunayGas, compania națională de petrol şi gaze a Kazakstanului.

Forma finală a înțelegerii va fi finalizată în perioada următoare, după stabilirea și avizarea tuturor detaliilor tehnice și comerciale, dar și după aprobarea acestora de către autoritățile de resort și de către Consiliul de Adminstrație al companiei naționale de țiței și gaze din Kazakhstan – KazMunayGas, unicul acționar al Grupului Rompetrol.

În urma conversiei obligațiunilor emise în 2003, statul român prin Ministerul Economiei a devenit în 2010 acționar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participație de 44,69%.

Talgat Kaliyev, Însărcinat cu Afaceri al Ambasadei Republicii Kazakhstan în România, felicită agrearea dispozițiilor prezentului acord, în linia cooperării tradiționale de prietenie dintre cele două țări.

Revista presei economice autohtone

Știrea zilei de ieri, publicată de Ziarul Financiar, potrivit căreia guvernul a ajuns la un acord cu kazahii de la KazMunaiGas în ceea ce privește soluționarea amiabilă a diferendului dintre cele două părți, este contrazisă azi de Capital, Mediafax și chiar de... ZF. Toate publicațiile îl citează pe premierul Victor Ponta, care pare nemulțumit de oferta kazahă și, drept urmare, i-a invitat pe oficialii KazMunaiGas să prezinte până luni, când este termenul unuia dintre procesele intentate de statul român celor de la Rompetrol, o ofertă ce nu poate fi refuzată. 

Kazahii de la grupul Rompetrol au avansat autorităţilor române propunerea lor pentru răscumpărarea acţiunilor de la Rompetrol Rafinare deţinute de stat ca urmare a conversiei obligaţiunilor emise în 2003 şi nerăscumpărate de investitor în septembrie 2010. Doar că oferta KazMunaiGas era “greu acceptabilă” de stat, conform declaraţiei premierului Victor Ponta, susțineCapital.

Declarația completă a premierului este prezentată deMediafax: "Este un proces pe rol, pentru că oferta celor de la Rompetrol era greu acceptabilă de autorităţile române. Suntem în negocieri, dacă ajungem până luni la o înţelegere, cu atât mai bine. Dacă nu, luni va decide instanţa, însă după aceea, în funcţie de decizia instanţei, pot apărea şi alte repercusiuni. Eu personal am încurajat negocierile şi sper că putem să ajungem la un acord benefic atât pentru statul român, cât şi pentru cei de la Rompetrol. Până la urmă, statul român are de câştigat nişte bani pentru creanţă, la care se adaugă investiţii pe care Rompetrolul să le facă şi locurile de muncă ale celor care depind de Rompetrol. Este un pachet întreg pe care îl negociem şi este mai bine să îl negociem, sper să ajungem la un acord înainte de a decide judecătorul", a spus Ponta.

Ziarul Financiarîși confirmă statutul de port-drapel al naționalismului economic în presa scrisă autohtonă, anunțând că Romgaz primeşte firimituri la Marea Neagră: 10% dintr-un proiect al OMV şi Exxon care nu include însă „comoara“ descoperită anul trecut. Statul român ar putea intra cu drept direct, prin Romgaz, în lucrările de explorare şi exploatare a unui perimetru din Marea Neagră, alături de OMV Petrom şi grupul american ExxonMobil. Perimetrul se numeşte Midia XV şi este însă adiacent blocului unde Petrom şi Exxon au anunţat anul trecut descoperirea unor rezerve uriaşe de gaze, în valoare de 84 de miliarde metri cubi. De ce ar fi trebuit ca cele două companii să cedeze companiei de stat o felie din placinta descoperită, cu eforturi financiare evident, în Marea Neagra nu este deloc clar... poate doar redactorilor ZF. Titlul articolului din ZF pare, în acest context, o adaptare naționalistă a principiului comunist: de la fiecare după posibilități, fiecăruia (statului) după necesități.

Economica.net, citează Mediafax și ne informează că Ucraina dă undă verde unui nou proiect de explorare a gazelor naturale din Marea Neagră. Este vorba de un contract de explorare a gazelor naturale din Marea Neagră semnat cu firma americană Vanco, acord care a fost oprit în 2008 de precedentul guvern condus de Iulia Timoşenko.

Pe plan intern, se pare că timbrul de mediu perceput la înmatricularea maşinilor va fi avizat de Guvern în şedinţa de săptămâna viitoare, programată pentru marţi, prin ordonanţă de urgenţă şi nu printr-un proiect de lege, urmând să fie aplicat imediat cu publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, a anunţat premierul Ponta, citat de Mediafax.

Revista presei energetice autohtone

Oficialii români și cei aiKazMunaiGasau ajuns la un acord în ceea ce privește preluarea de către kazahi a pachetului de 44,69%  deținut de statul român laRompetrol Rafinare, prin conversia obligațiunilor nerăscumpărate de partea kazahă în acțiuni, susțineZiarul Financiar.

„În acest moment fiecare s-a așezat pe o poziție şi se caută această soluție într-un cadru mai larg, în sensul că discuțiile nu se mai poartă acum doar în jurul unei sume fixe, ci va fi o sumă în bani plătibilă şi o a doua componentă investițională, care să creeze locuri de muncă, afaceri noi şi să conducă la venituri suplimentare la bugetul de stat pe care altminteri nu le-ar obține şi din care să iasă în câștig. Suntem la nivel de idee, de structură nu la nivel de negociere concretă, însă cred că din Kazahstan a fost emis un mandat care ne va ajuta în perioada următoare să ajungem la un acord în cazul acestei creanțe istorice“, afirmă surse apropiate negocierilor, citate de ZF.

Aceeași publicație remarcă faptul că investitorii de la bursa de la București au urcat prețul acțiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) cu 73% de la începutul anului după ce reprezentanții grupului Rompetrol din Olanda s-au declarat recent nerăbdători să ajungă la un acord cu Guvernul în vederea preluării participației de 44,7% din acțiunile Rompetrol Rafinare pe care statul o deține în prezent.

"Din punctul meu de vedere sunt doar nişte mișcări speculative. Se speculează ultimele știri legate de faptul că acționarul majoritar negociază cu statul achiziția pachetului de acțiuni pe care acesta îl deține şi faptul că vor să investească foarte mult pe piaţa românească, de unde şi interesul pentru acțiuni", spune Mihai Mureşian, directorul de tranzacționare al firmei de brokeraj Intercapital Invest, citat deZF

Valoarea de pe bursă a pachetului pe care statul îl deține în companie aproape s-a dublat de la începutul anului, urcând de la 621 mil. lei (186 mil. dolari) la peste un miliard de lei (322 mil. dolari) în prezent. Prețul acțiunilor a sărit cu 73% în acelaşi interval şi a închis ședința de ieri la 0,0547 lei/unitate.

Economica.net raportează o tranzacție record înregistrată peOPCOM. CompaniaInterAgro SRL, controlată de cel mai bogat român Ioan Niculae, a reușit marți să vândă 15.120 MWh în bandă la un preţ de 253 lei/MWh. Cumpărătorul a fost traderul Tinmar Ind, iar tranzacția s-a făcut pe bursa de energie OPCOM. Este cel mai mare preţ care s-a obținut pentru acest tip de energie în istoria recentă a bursei. Perioada de livrare a energiei este 20 Februarie – 31 decembrie 2013. În ultima perioadă, datorită penuriei de energie de pe piaţă, energia în bandă, cea mai uzual vândută, s-a tranzacționat la prețuri relativ ridicate, de 220-230 de lei/MWh.

Statul roman ar vrea sa incaseze peste jumatate de miliard de euro de la Rompetrol, in conditiile in care capitalizarea companiei este de doar 431 milioane de euro, iar participatiunea statului roman de 44,69% valoreaza pe piata 192 milioane de euro.

Oficialii KazMunaiGas par extrem de decisi sa rezolve problema creantei convertite in actiuni ale statului roman la Rompetrol Rafinare. Saptamana trecuta, doi oficiali au exprimat disponibilitatea companiei de a negocia cu statul roman o solutie la aceasta problema, primul, vicepresedintele Rompetrol Group, Azamat Zhangulov, intr-un interviu acordat Bloomberg, cel de-al doilea, Titov Buzescu, consilier al CEO-ului Rompetrol, intr-o emisiune difuzata pe Antena 3.

Daca cineva ar urmari doar discursurile politicienilor romani sau doar articole scrise in presa pe aceasta tema, ar trai cu impresia ca nu ar fi nimic de negociat. Rompetrol ar avea de achitat, maine daca se poate, 500 de milioane de euro, statului roman, pentru a rascumpara obligatiunile emise in 2003, in momentul privatizarii. Numai ca intre timp, Rompetrol a transformat aceste obligatiuni in actiuni ale statului roman, care a devenit actionar, cu o participare de 44,69%, al companiei.

Datorii Istorice

Toata aceasta situatie ar fi fost evidata daca statul roman ar fi sters, in momentul privatizarii, respectivele datorii, asa cum a facut-o in momentul tuturor celorlalte privatizari, negociind eventual un pret mai mare de vanzare. Numai ca, din diferite motive, in cazul privatizarii Rompetrol s-a preferat si transferul datoriilor istorice. "Cred ca exista o anumita neintelegere vizavi de datoriile istorice ale Rompetrol. aceste datorii istorice au fost transformate intr-un instrument financiar cu o maturitate bine stabilita. Pe toata aceasta perioada, Rompetrol a platit  dobanzi de aproape 250 de milioane de dolari, neintelegerea de interpretare a textului a fost vizavi de conversia totala, partiala a acestor obligatiuni in numerar sau actiuni", a explicat Titov Buzescu, neintelegerile aparute intre KazMunaiGas si statul roman. Cu alte cuvinte, statul roman vrea, cu jumatate de gura, e adevarat, ca Rompetrol sa rascumpere obligatiunile, indiferent de evolutia pietei si a companiei, nedorind sa recunoasca conversia obligatiunilor in obligatiuni, in timp ce Rompetrol vrea sa achizitioneze cele participatia de 44,69% a statului rezultata din conversie.

Capitalizare de 1,9 miliarde de lei

Dar ce ar insemna ca KazMunaiGas sa rascumpere obligatiunile emise in 2003? In acest caz, compania kazaha ar trebui sa achite statului roman o suma in valoare de aproximativ jumatate de miliard de euro (potrivit datelor prezentate de Rompetrol inaintea efectuarii conversiei, mai exact 571 de milioane de euro.). Daca am lua in calcul o valoare minima de 500 de milioane de euro, KazMunai ar rebui sa achite peste 2,2 miliarde de lei statului roman in conditiile in care capitalizarea companiei pe BVB este de doar 1,9 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, compania kazaha ar trebui sa cedeze statului roman compania sau sa vanda compania si sa mai vina ci cu 300 de milioane de lei de-acasa pentru a satisface pretentiile acestuia. Motivul: economia mondiala a trecut printr-o perioada de criza financiara, iar diferenta dintre valoarea nominala a actiunilor si cea reala a acestora este una considerabila. In prezent, daca ne raportam la valoarea de piata a companiei, cele 44,69% detinute de statul roman, ar echivala cu o suma de 849,1 milioane de lei, de 2,5 ori mai mica decat suma pe care statul ar dori sa o incaseze de la Rompetrol.

KMG vrea o rezolvare ugenta a diferendului

Probabil ca acestea sunt datele pe marginea carora se poarta, asa cum sustine Titov Buzescu, "negocieri la cel mai inalt nivel" intre oficialii statului roman si Rompetrol. "Actionarul majoritar doreste solutionarea pe cale amiabila, cat mai urgenta, a acestui diferend. Motivele as putea spune sunt doua: este unul operational, deoarece datorita acestei neintelegeri planurile de reorganizare si restructurare a grupului Rompetrol sunt incetinite (este bine stiut faptul ca Grupul Rompetrol are sechestru pe actiuni si pe mijloacele fixe). Pe de alta parte as putea spune ca este si o chestiune de imagine. Grupul KMG este un investitor strategic pentru Romania, este o companie cu o cifra de afaceri de 18 miliarde de dolari pe an, 65.000 de angajati, Kazakhstanul ca si resurse dovedite de petrol si gaze este pe locul 11 mondial, anul trecut au extras si comercializat 80 de milioane de tone urmand ca, pana in 2020 sa se ajunga la 140 de milioane de tone. Un astfel de investitor pe care il numesc strategic are tot interesul sa rezolve cat mai repede si pe cale amiabila acest diferend", sustine Buzescu.

Scenariu nedorit

De altfel, nici nu este dificil de estimat care ar fi impactul unui nou esec al negocierilor. Nici o companie nu ar plati datorii mai mari decat valoarea de piata a sa. Probabil ca ar prefera sa se retraga. Iar, potrivit datelor prezentate de Rompetrol, statul roman ar fi principalul pierzator. "In ultimii 4 ani, contributia la bugetul de stat a Rompetrol s-a cifrat in jurul cifrei de 6 miliarde de dolari. Investitiile in ultimii patru ani au fost 4 miliarde de dolari, din care 2 miliarde investitii directe in economia romaneasca. am pastrat toate locurile de munca in cadrul companiei si, mai mult de atat, indirect cred ca (Rompetrol) ofera confort si activitate la inca 25-30.000 de oameni subcontractori, furnizori si asa mai departe", a explicat oficialul Rompetrol contributia companiei la economia Romaniei.

Negocierile privind creanta Rompetrol catre statul roman au intrat de ieri intr-o noua faza, a contraatacului. Daca pana in prezent, cei care faceau declaratii peste declaratii erau oficialii romani, in frunte cu presedintele Basescu, ieri, intr-un interviu acordat Bloomberg, a venit randul vicepresedintelui Rompetrol Group NV, Azamat Zhagulov, sa declare intentiile partii kazahe de a rascumpara actiunile rezultate in urma conversiei creantei detinute de statul roman.

Interesant este ca declaratia vicepresedintelui Rompetrol a aparut in presa romana intr-un moment in care niciun oficial roman nu mai face declaratii pe aceasta tema, lucru mai rar intalnit in ultimii trei ani cel putin. Dar ce interes ar avea Rompetrol, care pana in prezent nu s-a pronuntat public pe aceasta tema decat extrem de rar, ca vicepresedintele sau sa abordeze aceast subiect sensibil? Poate faptul ca in prezent vrea sa negocieze, dar nu mai are cu cine? Sau dimpotriva: ca sunt prea multi cei care negociaza din partea statului roman? Potrivit unor surse din Ministerul Finantelor Publice (MFP) este putin probabil ca la aceasta ora vreun reprezentant aI sau sa fie implicat in astfel de negocieri, tot personalul ministerului fiind alocat trecerii proiectului de buget prin Parlament.

 SIE - ultimul negociator

Istoria negocierilor dintre cele doua parti ar putea lamuri lucrurile. Ea este una plina de secretomanie, iar vina nu apartine Rompetrol, ci guvernului Romaniei, care a preferat sa delege serviciilor secrete sarcina de a negocia creanta in valoare de peste jumatate de miliard de euro.

Ultimul serviciu secret care s-a ocupat de acest subiect a fost, dupa toate probabilitatile, SIE. Imediat dupa instalare, fostul guvern condus de diplomatul Mihai Razvan Ungureanu a anuntat, prin vocea purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, ca “premierul a decis relansarea procesului de negociere pentru recuperarea creantelor Rompetrol, prin reasezarea comisiei interministeriale care realizeaza aceste demers. Conducerea grupului interministerial revine acum Ministerului Afacerilor Externe si a fost atribuita ambasadorului cu insarcinari speciale, Mihnea Constantinescu. Pana pe 5 aprilie trebuie ca aceasta comisie sa isi reevalueze pozitiile si sa reanalizeze punctul de vedere romanesc in procesul de negociere cu actionarul majoritar, KazMunaiGaz". S-a facut 5 aprilie, 5 septembrie 2012 si chiar 5 februarie 2013 si nimeni n-a mai auzit nimic de comisia interministeriala. Iar despre performantele comisiei interministeriale predecesoare celei conduse de diplomatul cu vechi state de plata Mihnea Constantinescu nimeni nu stia nimic nici la acea data. Intrebat, la vremea respectiva, de actualii redactori ai Energy Report, cine a condus pana atunci comisia, fostul purtator de cuvant Dan Suciu a raspuns ca Ministerul Administratiei si Internelor, adaugand totidata ca nu stie cum a ajuns MAI la conducerea respectivei Comisii. Iar chestionat cu privire la numele predecesorului lui Mihnea Constantinescu, purtatorul de cuvant al Guvernului a precizat ca, in momentul instalarii noului guvern, nu se mai afla nimeni in functie, nemaiexistand o coordonare directa a comisiei, ultima data functia fiind detinuta de un secretar de stat al MAI.

Memorandum secret

Potrivit unor surse guvernamentale de la acea vreme, desemnarea MAI la conducerea comisiei ministeriale in 2011 a fost facuta prin adoptarea in guvern a unui memorandum secret, la care au avut acces doar fostii ministri ai guvernului Boc.In plus, conform acelorasi surse, conducerea MAI, mai exact, fostul ministru Traian Igas, a mandat Directia Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) sa se ocupe de negocieri. De altfel, se pare ca DGIPI a si ajuns la un acord cu reprezentantii KazMunai Gaz, asa cum lasa sa se inteleaga si declaratia fostului purtator de cuvant al guvernului, care se referea la “reevaluarea pozitiilor si reanalizare punctului de vedere romanesc”.

Interesant este ca la numai o zi de la anuntul privind relansarea procesului de negociere cu KazMunaiGaz, a fost revocat din functia de director general al DGIPI comisarul de politie Cristian Gheorghe Latcau. Cristian Gheorghe Latcau fusese numit director general al DGIPI in 22 decembrie 2010 de catre fostul ministru de Interne, Traian Igas.

Accize si licitatii trucate

Dar pe ce pozitii si ce punct de vedere isi asumase vechea conducere MAI a comisiei interministeriale, din moment ce ele trebuiau, in opinia lui Mihai Razvan Ungureanu, dar si a MAE si SIE, probabil, reevaluate si reanalizate? Potrivit acelorasi surse guvernamentale, reprezentantii DGIPI identificasera o solutie de “recuperare” a datorilor, in realitate o solutie de stergere a acestora. Era redactat si un acord in limba egleza pe aceasta tema, prin care se prevedea ca actionarul principal, KazMunaiGaz sa achite o treime din suma pana la o data nespecificata, iar pentru celelalte doua treimi din datorie sa participe la licitatii publice (si sa le castige, evident), urmant ca institutiile de stat beneficiare sa achite pretul fara acciza aferenta. Insa acciza oricum ar fi fost incasata de statul roman, asa ca solutia se incadra mai mult in categoria stergerii de datorii, si nu a recuperarii. Probabil ca acesta era motivul pentru care MRU solicita “reevaluarea pozitiilor si reanalizarea punctului de vedere romanesc”. In plus, solutia DGIPI avea nevoie si de acordul mai multor institutii, printre care Ministerul Justitiei si al Consiliului Concurentei, care, potrivit surselor amintite, au refuzat sa semneze un document care incalca legislatia nationala si cea europeana, prin organizarea de licitatii trucate. In plus, ce castiga statul roman?, au intrebat respectivele institutii. Reprezentantii DGIPI “ar fi explicat” ca va fi micsorat pretul achizitiilor publice, si in plus, combustibilii respectivi nu ar mai fi exportati?! Invocand un termen al procesului statului roman cu compania kazaha, reprezentantii DGIPI ar fi insistat in legatura cu obtinerea semnaturilor. Iar la solicitarea respectivelor institutii, fostul ministru al administratiei si internelor ar fi confirmat ca a mandat DGIPI sa negocieze in numele statului roman.

Sanse minime de recuperare a creantelor

Statul roman are o pozitie extrem de subreda in negocierile cu Rompetrol, asa cum observa si fostul detinator al companiei, Dinu Patriciu, care nu da nicio sansa guvernului Romaniei in procesul intentat companiei. Si presedintele Traian Basescu, dupa ce afirmase ca Rompetrol trebuie executata, pare a-si schimbat pozitia. Mai nou, vorbeste despre Rompetrol, ca despre “un alt proiect care sta blocat. Il tergiversam, desi ne este clar ca ordonanta prin care s-a facut este prost scrisa. Bine, prost scrisa, inchide odata subiectul Rompetrol, cu datoriile pe care le are". 

Ceea ce uita sa precizeze presedintele este ca ordonanta de urgenta 18 din 2003, adoptata de guvernul Nastase, a fost transformata in lege de-abia in 2005, cu amendamente, dintre care unul se referea la metoda de conversie in actiuni a obligatiunilor nerascuparate. Iar atunci, a primit, cu unanimitate de voturi, avizul Comisiei pentru Industrii si Servicii a Camerei, din care faceau parte viitorii ministri PD-L Radu Berceanu si Anca Boagiu, dar si pe cel al Comisiei Juridice, al carui vicepresedinte era chiar Emil Boc. Ordonanta a fost votata de Parlament , devenind Legea 89/2005. In acelasi an, legea care aproba, cu modificari, ordonanta lui Adrian Nastase, este promulgata de presedintele Romaniei, nimeni altul decat Traian Basescu, fara a o retrimite spree reexaminare.

Stenograma convorbirii din septembrie 2010 dintre Sorin Blejnar si Traian Basescu

Istoria unor datorii controversate 

Ordonanta 18/2003 prevede transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a restantelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si penalitati.

Obligatiunile erau nominative, dematerializate si transferabile, cu o valoare nominala de 25 euro, purtatoare de dobanda egala cu EURIBOR pentru 12 luni plus 1,5% pe an. In cazul in care rata annuala a profitului realizata de catre emitent in anul anterior era de peste 10%, dobanda ar fi devenit EURIBOR pentru 12 luni plus 2% pe an.

Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010, dar pana la acea data Rompetrol Rafinare a rascumparat obligatiuni in valoare de numai 71 milioane dolari. Valoarea totala a dobanzilor platite de companie in perioada 2003-2010 in contul emisiunii de obligatiuni a fost de 310 milioane de dolari.

La sfarsitul lunii septembrie 2010, compania kazaha KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, a decis sa nu rascumpere o mare parte din obligatiuni si a convertit in actiuni 20,6 milioane de obligatiuni nerascumparate, iar prin aceasta operatiune statul a reintrat in actionariatul Rompetrol Rafinare, cu 44,69%. Decizia Rompetrol de conversie in actiuni a obligatiunilor ramase nerascumparate a fost contestata in instanta de statul roman, iar ANAF a pus sechestru asigurator asupra unor terenuri si instalatii ale Rompetrol Rafinare, precum si asupra participatilor in filialele sale. La sfarsitul lunii iunie 2011, Tribunalul Constanta a decis ca Rompetrol Rafinare a procedat legal atunci cand a efectuat conversia in actiuni a obligatiunilor ramase, iar Ministerul Finantelor a depus recurs la aceasta decizie.